Pe data de 10 mai, marcăm Ziua Regalităţii, legiferată de Camera Deputaţilor, în aprilie 2015, drept sărbătoare naţională.
Ziua Regalităţii are o triplă semnificaţie legată de istoria României.
La 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern Sigmaringen a sosit la București și a depus în fața Parlamentului României jurământul de credință fiind încoronat Principe al României cu numele Carol I.
La 10 mai 1877, Principele Carol I a proclamat Independența României, țara noastră devenind liberă, suverană, ieşită de sub vasalitatea formală a Imperiului Otoman.
În luna martie a anului 1881, România devenea regat, iar la data de 10 mai a avut loc încoronarea propriu-zisă a lui Carol I, acesta devenind astfel primul rege al României.
Cu acel prilej, Carol I declara: „Prin serbarea de azi, se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele şi în fapte mari (…). Cu mândrie dar primesc aceasta coroană, care a fost facută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noştri şi care a fost sfinţită de biserică. O primesc ca simbol al independenţei şi puterii României (…) Să trăiască iubita nostră Românie, astăzi încoronată prin virtuţile sale civice şi militare.”
Evoluţia statului naţional modern român, ale cărui baze au fost puse prin Unirea cea Mică, de la 24 ianuarie 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, este strâns legată și de domnia de 48 de ani a lui Carol I, principe şi mai apoi rege al României (1866 -1914).
Anul acesta, din cauza situației provocate de pandemie, Ziua Regalității va fi una fără evenimente. Majestatea Sa Margareta va transmite un mesaj tuturor românilor și vor fi depuse coroane de flori la Statuia Regelui Carol I și la bustul Regelui Mihai I din București.
